Incep cu ce a fost cel mai important: nu m-am mai simtit asa nesigur decat o singura data, in Kenya. Posibil sa fi fost doar o impresie, dar asta e realitatea si prin urmare experienta turistica a fost aproape zero.
Sa gasesti un zbor pentru Kiev, desii sunt vecinii nostri, este destul de greu. N-am reusit sa gasesc un zbor direct, Tarom nu opereaza Kiev, in “Ukraine International”, linia lor nationala, n-am incredere, Austrian, Lufthansa si CSA aveau niste ore nepotrivite si timpi foarte lungi de legatura asa ca m-am hotarat sa fac o incercare cu Turkish. Nu mai zburasem niciodata cu turcii si aveam o parere destul de proasta despre ei, insa totul s-a dovedit a fi fals: sunt foarte seriosi, aeronavele de generatie noua, o flota de vreo 120 aeronave, un aeroport imens, elegant si foarte eficient, pe scurt: o alegere inspirata.
Iata-ma aterizat in Kiev. Telefonul nu vrea sa intre pe nici o retea, dupa o gramada de incercari m-am autentificat pe MTS, cea mai rudimentara retea in care a fost telefonul meu vreodata. Nici un fel de roaming de date, doar GSM, nici macar un amarat de GPRS… pana si Kenya avea GPRS. Aeroportul parea maricel, poate mai mare decat cel din Bucuresti, dar cred ca a fost o impresie, Am aterizat la –10 grade, am stat 30 de minute la controlul pasapoartelor… o experienta nu prea placuta avand in vedere ca aveau politistii aia niste figuri de mi-am adus aminte cum era pe vremea lu’ Ceausescu.
Am iesit din aeroport si m-am felicitat ca cerusem la hotel sa imi trimita masina pentru ca am fost abordat imediat de peste 10 malaci (a se citi ucrainieni ca in filme) care imi ofereau taxi. Dar soferul meu era si el intr-o parte cu o pancarta “Andrei Damsa”… insa am mai stat vreo 30 de minute in parcare pentru ca asta isi pierduse tichetul de parcare si a trebuit sa il cautam amandoi temeinic. Dupa ce i l-am gasit eu am plecat in sfarsit pe un drum care mi-a adus aminte de Moscova si de vechiul nostru regim: strazi necuratate de zapada, cladiri gri, oameni posaci…
In final am ajuns si la hotel, Radisson SAS BLU. Excelent ca toate din lant, si avand in vedere starea mea de spirit n-am iesit din hotel decat pentru eveniment.
Daca vorbim despre eveniment, pentru prima oara de cand tin evenimente (si am avut spre 100 pana acum) am avut un traducator/interpretor. Din motive care imi scapa oamenii astia nu vorbesc engleza prea bine, exact ca vecinii rusi. Insa final totul a mers foarte bine,exceptand faptul ca a trebuit sa tai din prezentare pentru ca timpul s-a dublat din cauza traducatorului. Oricum imi exprim toata stima pentru meseria asta, au un buffer fantastic, sunt in stare sa tina minte pana la 10 minute de prezentare si apoi sa le verse fara sa te intrebe nimic. Fantastic, eu m-as impotmoli la 2 fraze probabil.
Altceva despre Kiev n-as putea spune pentru simplul motiv de mai sus: n-am iesit decat pentru prezentare. Am mancat numai in hotel, am circulat numai cu masinile hotelului si am facut vreo cateva poze din taxiul catre aeroport. Am remarcat insa faptul ca aveau o autostrada superba de 4 benzi pe sens catre aeroport ceea ce m-a facut foarte invidios.
Legat de politica, pentru ca tocai au avut alegeri: au iesit tot comunistii, sunt interese fantastice in joc, femeia aia nu accepta rezultatul dar cu toate astea nu au fost demonstratii. Comunistul avea autocare cu sustinatori la intrarile in oras, gata sa intervina in caz ca situatia o cerea. Intr-un fel imi pare rau ca n-am nimerit intr-o demostratie de-a lor, pentru ca au un mod foarte interesant de a protesta: topless. Cum ar fi fost o demonstratie de vreo 1000 de persoane topless? Si da, fetele sunt foarte frumoase, exact ca in Rusia.
Legat de preturi (halatul, cat e halatul?), cele 2 nopti de cazare plus mesele la hotel si transferul de la aeroport tocmai au stabilit un record al meu personal 
Numai cazarea la Radisson (frumos, dar nu exclusivist) este 180 EUR / noapte, pret Oracle. Ce nu spun ei este ca nu include TVA, taxe locale si mic dejun. Numai cu cele trei se apropie de 300 EUR / noapte.
Related posts:
Entries (RSS)
Turkish – I confirm